Building the Future. Together este o expoziție-laborator, un exercițiu de testare a unor scenarii despre un viitor mai echitabil și mai incluziv, un parc interactiv în care vizitatorii Romanian Design Week au descoperit principiile și valorile Noului Bauhaus European și le-au putut completa prin intermediul unor procese colaborative și a unor instalații și jocuri special concepute pentru a sublinia importanța multidisciplinarității, a spațiilor de dialog și a proceselor participative.
Prin intermediul celor 6 instalații interactive, expoziția și-a propus să prezinte o parte dintre proiectele și organizațile locale care împărtășesc valorile Noului Bauhaus European, să investigheze sinergiile și potențialul pe care dialogul dintre aceste organizații îl poate genera în definirea unor procese sustenabile și în construirea unui viitor mai incluziv, abordând totodată un circuit format din 6 teme: istoria Școlii Bauhaus, constructul European, relația dintre estetică, funcționalitate și interactivitate, importanța comunităților creative în dezvoltarea urbană, spațiile de dialog și importanța proceselor participative și potențialul fondului cultural și natural ca resurse ce pot fi folosite inteligent și inovativ în crearea premiselor unei dezvoltări durabile.
Școala Bauhaus a fost fondată în 1919 de Walter Gropius în Weimar, atunci capitala Germaniei de după Primul Război Mondial. În acea eră a schimbării și a deziluzionării, mișcarea a unificat meșteșugurile cu artele plastice, principiile producției de masă cu viziunea artistică individuală, estetica cu funcția de zi cu zi, îmbrățișând tehnologizarea specifică secolului XX, care permitea o abordare eficientă și utilitară și îmbogățind-o cu principii legate de multidisciplinaritate, colaborare și creativitate.
Jocul Bauhaus Bauspiel a fost proiectat în anul 1923 de către Alma Siedhoff-Buscher, care a creeat mobilier și jucării funcționale, viu colorate, pentru „Haus am Horn”, o casă proiectată de Georg Muche și construită special pentru expoziția Wiemar Bauhaus din 1923. Fiecare cameră din casă avea mobilier și accesorii, create toate în atelierele Bauhaus. Principiile jocului au la bază libertatea de compoziție, fără constrângeri și reguli rigide, forme clare și linii simple, esențiale.
Continuând tradiția și valorile propuse de Bauhaus, inițiativa Comisiei Europene – New European Bauhaus ne invită pe toți să ne imaginăm și să construim împreună un viitor echitabil, durabil și incluziv. În aceeași notă, instalația The Playground a invitat vizitatorii să se joace cu ideile și să se conecteze cu spațiul, dar și cu oportunitatea perspectivelor noi.
Instalația și-a propus să genereze un proces participativ pe tema constructului european și să dese(m)neze un spațiu de dialog în care vizitatorii și-au putut imagina și exprima părerile și dorințele cu privire la Uniunea Europeană, îmbinând concepte și teme precum cultura, mediul, puterea și cetățenia, în relație cu valori precum grija, visarea, negocierea, comunicarea.
Vizitatorii au fost invitați să reprezinte și să compună propriul construct european prin intermediul metodologiei puse la dispoziție de către artiști sub forma unui joc, dar și să intre într-un dialog conceptual cu viziunile și compozițiile realizate în cadrul Bienalei Internaționale de Design de la Saint-Étienne, care are loc în aceeași perioadă.
Conceptul expozițional a fost dezvoltat de către Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca împreună cu Școala Superioară de Artă și Design din Saint-Étienne (Franța) și a fost prezentat pentru prima dată în contextul EuroFabrique (Grand Palais Éphémère, Paris, 2022).
Local Design Circle a prezentat o instalație interactivă ce a putut fi descoperită, completată și interpretată doar prin interacțiunea vizitatorilor cu ea. Aceasta este formată dintr-o serie de compoziții grafice și tipografice semnate de membrii Local Design Circle care doresc să reflecte și să exprime cât mai clar universul estetic și tipul de gândire dezvoltat în urma Școlii Bauhaus. De asemenea, și-au propus să evidențieze importanța demersurilor colaborative între indivizi cu specialități și interese diferite.
Lucrarea a urmărit să investigheze relația dintre estetică, funcționalitate și interactivitate cu ajutorul unor compoziții dinamice create pe module, ce au la bază un grid geometric prestabilit.
Demersul colaborativ este dus mai departe și pe timpul expunerii lucrării, când vizitatorii au fost încurajați interacționeze și să descopere lucrarea în grupuri de 3 având posibilitatea de a explora multiple instanțe vizuale a elementelor de bază, creând noi interpretări cu fiecare mișcare.
Instalația și-a propus să sublinieze rolul comunităților creative și a hub-urilor culturale în dezvoltarea sănătoasă a orașelor și propune o serie de studii de caz și de exemple de bune practici de pe plan local, cu scopul de a sublinia evoluția și importanța acestora în reconversii și regenerări de spații urbane, alături de o sculptură colaborativă, (re)configurabilă prin aportul celor care o co-crează, care esențializează astfel ideea de colaborare – ca o valoare definitorie a oricărui hub cultural-creativ, absolut mandatorie și pentru dezvoltarea coerentă și echilibrată a orașelor.
Secțiunea a pus în lumină grupuri de cetățeni, formale sau informale, care manageruiesc huburi culturale, fablab-uri, incubatoare, spații pentru creație, centre sociale creative, în spații urbane dezafectate și refuncționalizate. În alte cuvinte, luăm exemplu de la dezvoltări urbane bottom-up / realizate prin implicarea comunităților creative, fie că sunt centre pentru artă sau incubatoare / fablab-uri / mixed-use. Acestea devin în mod natural poluri civice și culturale și au potențial de a deveni vectori de dezvoltare ale zonelor urbane, dacă se găsește sustenabilitatea / echilibrul în modul de guvernanță al acestora.
Această secțiune a fost concepută de către Nod Design Lab, divizia de creație, design și arhitectură a Nod Makerspace.
„Puterile noastre combinate sunt capabile să găsească soluții și resurse pentru o dezvoltare urbană sănătoasă.
Am visat împreună la reconversia unui mare bun public nefolosit – fostele săli REBU din inima Bucureștiului. Terenul de 2,2 ha cu clădiri industriale istorice valoroase este necesar pentru agenda creativă locală și pentru creșterea calității vieții în zonă. Viziunea noastră descrie viitoarea dezvoltare urbană ca cel mai reprezentativ hub cultural pentru cartier, oraș și regiune, care va deveni un motor de creștere și va ajuta Bucureștiul să devină una dintre cele mai dinamice capitale în următorul deceniu.”
Grupul de inițiativă Berzei 21 a propus un proces de gândire colectivă și consultare publică pe marginea unei machete interactive, pentru a genera dialog interdisciplinar și, mai ales, comunicare între actorii implicați în cadrul unui astfel de proces de regenerare urbană. Macheta a fost un pretext pentru a discuta rolul pe care acest proiect îl poate căpăta la nivel local și regional, precum și modelele de co-guvernare și co-creare pe care le poate pilota.
Berzei 21 este un un demers inițiat de Asociația Cartierul Creativ, Nod Makerspace, Fundația Comunitară București și BAZA. Deschidem orașul, alături de numeroși parteneri din societatea civilă și din sectorul cultural-creativ local.
Proiectul a făcut parte din programul Noul Bauhaus European, realizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România în parteneriat cu The Institute.
În colaborare cu: Local Design Circle, Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca, Nod Design Lab, Grupul de inițiativă Berzei 21, România Tradițiilor Creative și BAZA. Deschidem Orașul
Consultanță pentru accesibilitate: AMAIS (The Alternative Methods of Social Integration Association)
Partener de sustenabilitate: ASAP România
Vei primi doar vești bune și informații utile
Câștigător de 4 ori al premiului Best Coworking Space oferit de către Central European Startup Awards.
Email: contact@nodmakerspace.ro
Tel: +40 746 194 213
Splaiul Unirii 160, sector 4, București, Romania
Licitația începe de la 100 lei și va avea loc până pe 6 martie la ora 11.00.
