În primăvara acestui an, Bucureștiul a găzduit două ateliere dedicate explorării unor modele inovatoare de guvernanță și finanțare pentru revitalizarea spațiilor urbane prin cultură și comunități. 

Atelierele au făcut parte din Proiectul CoGov – Construirea Ecosistemelor Culturale-Creative Urbane Durabile, derulat de către noi, Nod Makerspace, în parteneriat cu La Friche la Belle de Mai (Marsilia), finanțat de către Uniunea Europeană, prin  Programul Erasmus+, și având ca obiectiv principal dezvoltarea competențelor și a instrumentelor de lucru pentru revitalizarea durabilă a spațiilor urbane prin cultură, colaborare și participare comunitară.

Cele două întâlniri au reunit aproximativ 60 de participanți din domenii variate – administrație publică, arhitectură, cultură, educație, economie socială și societate civilă – și au generat un dialog interdisciplinar valoros despre cum pot fi activate resursele orașului prin colaborare și implicare civică.

Primul atelier, dedicat guvernanței participative, a vizat identificarea unui cadru de lucru comun pentru revitalizarea spațiilor subutilizate. Participanții au discutat despre oportunitatea de a crea o comunitate de practică care să mențină un dialog constant între administrație, operatori culturali, profesioniști independenți și comunități locale. S-a subliniat importanța definirii clare a obiectivelor și funcțiunilor unui astfel de spațiu, astfel încât procesul să fie sustenabil și coerent. Totodată, a fost evidențiată nevoia ca aceste inițiative să fie aliniate la strategiile culturale, urbane și climatice ale orașului și să fie susținute printr-o hotărâre a Consiliului General, care să legitimeze demersurile participative și utilizările temporare ale spațiilor.

Discuțiile au conturat și câțiva pași concreți pentru următoarea etapă: cartografierea actorilor implicați, organizarea de conversații publice periodice, testarea scenariilor de utilizare a spațiilor și inițierea proceselor de activare temporară. Participanții au analizat, de asemenea, diverse modele asociative – de la parteneriate civice la cooperative culturale sau grupuri de acțiune locală – care ar putea susține în mod flexibil administrarea unor astfel de locuri.

Cel de-al doilea atelier, axat pe modele financiare pentru spații revitalizate prin cultură și comunități, a continuat discuțiile printr-o perspectivă practică, concentrată pe sustenabilitate și resurse. Participanții au explorat cum pot fi combinate finanțările publice, europene, private și comunitare pentru a susține etapele unui proiect – de la cercetare și co-creare la investiție și operare. Printre direcțiile propuse s-au numărat lansarea unui proces participativ oficial pentru revitalizarea unui spațiu-model, testarea metodologiilor participative printr-un proiect-pilot, realizarea unei cartări a infrastructurii culturale existente, evaluarea impactului asupra domeniilor conexe și explorarea instrumentelor de civic crowdfunding ca mijloc de implicare și validare comunitară.

O concluzie comună a celor două întâlniri a fost nevoia de a formula o inițiativă formală către Primăria Municipiului București, care să definească un spațiu-pilot, partenerii implicați și etapele viitoare ale procesului. Acest pas ar reprezenta un angajament concret pentru crearea unui cadru predictibil dedicat proiectelor culturale și civice capabile să regenereze orașul din interior, prin colaborare și încredere.

În paralel, o serie de ateliere organizate la Marsilia au adus o perspectivă complementară, concentrându-se pe inteligența colectivă, coeziunea comunitară și competențele necesare pentru guvernarea așa-numitelor „third spaces” – spații hibride care combină funcții culturale, educaționale și sociale. 

Discuțiile de acolo au evidențiat faptul că rolul acestor spații în orașe s-a diversificat semnificativ: ele devin infrastructuri vii pentru învățare continuă, formare profesională, incluziune socială și inovare locală. 

O altă concluzie importantă a fost recunoașterea acestor spații ca elemente esențiale ale ecosistemului urban contemporan – locuri unde se formează competențe noi și unde colaborarea dintre instituții, comunități și mediul creativ devine o resursă comună pentru transformarea orașelor.

Împreună, atelierele de la București și Marsilia conturează o viziune comună asupra orașului ca spațiu viu, deschis și colaborativ – un oraș care învață, experimentează și evoluează prin cultura participării și prin capacitatea comunităților sale de a lucra împreună pentru binele comun.

Atelierul #1 – Guvernanță participativă

 Printre concluziile cheie s-au numărat:

• Necesitatea definirii clare a obiectivelor și funcțiunilor unui spațiu revitalizat, pentru a construi un model sustenabil pe termen lung.
  
• Importanța unui proces colaborativ încă din faza incipientă – de la stabilirea scopului până la definirea indicatorilor de impact.
  
• Alinierea cu strategiile existente (culturale, urbane, climatice), astfel încât intervențiile să contribuie la direcțiile strategice ale orașului.
  
• Explorarea diferitelor modele asociative – de la grupuri de acțiune locală și cooperative culturale până la asociații de utilitate publică – care pot asigura viabilitatea și continuitatea procesului.
  

Necesitatea unei Hotărâri de Consiliu General care să legitimeze procesul participativ și să ofere un cadru formal pentru colaborare intersectorială.

Atelierul #2 – Co-guvernanța structurilor culturale

Atelierul a avut ca scop integrarea instituțiilor publice în modele de guvernanță colaborativă a spațiilor culturale. Participanții au fost implicați în interviuri reciproce și exerciții comparative între contextul din Marsilia și cel din București, identificând teme prioritare pentru colaborări viitoare. Au fost elaborate concluzii comune și o listă de direcții de cercetare și acțiune.

Locul desfăşurării: Marsilia, Franța

Atelierul #3 – Modele financiare pentru spații revitalizate prin cultură și comunități

Printre pașii propuși se numără:

1. Lansarea unui proces participativ oficial pentru revitalizarea unui spațiu-model, cu angajament formal din partea autorităților locale.
   
2. Testarea unor metodologii participative printr-un proiect-pilot într-un spațiu de dimensiuni reduse.
   
3. Realizarea unei cartări a spațiilor culturale și comunitare din oraș, pentru a identifica potențialul de replicare a modelului în alte cartiere.
   
4. Evaluarea impactului asupra domeniilor conexe – de la industriile creative și educație continuă la incluziune socială și obiective de neutralitate climatică.
   

Explorarea finanțărilor mixte, inclusiv prin instrumente de civic crowdfunding, pentru atragerea de fonduri suplimentare și creșterea vizibilității publice a proiectelor.

Atelierul #4 – Guvernanță colaborativă. Visuri și coșmaruri

Atelierul a consolidat rezultatele întâlnirilor anterioare printr-o abordare practică, folosind exerciții dinamice („sabotaj”, co-producție) pentru a analiza cauzele eșecurilor și factorii succesului în guvernanța participativă. Participanții au reflectat asupra modelelor cooperativelor culturale din Marsilia și au discutat aplicabilitatea lor în București. Evenimentul a contribuit la formularea unor recomandări pentru cadre de guvernanță flexibile și incluzive. 

Locul desfăşurării: Marsilia, Franța